.....................
Un nou studiu realizat la Cornell University oferă informații despre modul în care forma craniului se schimbă la câinii de dimensiuni diferite și arată o legătură între forma craniului și a feței, greutatea corporală și riscul de siringomielie, o afecțiune a măduvei spinării întâlnită frecvent la anumite rase.
Un studiu realizat de cercetători de la University of Melbourne scoate la iveală mai multe probleme legate de bunăstarea animalelor în industria curselor de ogari din Regatul Unit. Cercetătorii au folosit, pentru prima dată, agenți de inteligență artificială pentru a analiza informații despre 31.028 de ogari autorizați, care au participat la peste 1,26 milioane de curse în Regatul Unit, între ianuarie 2022 și martie 2026.
Autorii articolului arată că știința comportamentului canin este influențată de factori denumiți STRANGE, care includ mediul social, modul în care câinii sunt crescuți, experiențele lor, adaptarea la mediul de cercetare, caracteristicile genetice și istoricul individual.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Cummings School of Veterinary Medicine din cadrul Tufts University arată că anumite caracteristici ale relației dintre adolescenți și câinii lor pot fi asociate cu modalități mai sănătoase de a face față stresului provocat de relațiile cu colegii.
Pe măsură ce îmbătrânesc, câinii pot dezvolta mai multe boli cronice în același timp. Un nou studiu realizat de cercetătorii Texas A&M College of Veterinary Medicine and Biomedical Sciences și Dog Aging Project arată că asocierea mai multor afecțiuni poate avea un impact puternic asupra duratei de viață.
La câinii seniori și geriatrici, scurtarea pasului picioarelor din față este asociată cu o scădere a performanței cognitive, potrivit unui nou studiu. Cercetătorii au observat că lungimea pasului picioarelor din față scade pe măsură ce funcția cognitivă se deteriorează, în timp ce vârsta cronologică, luată singură, este un indicator mai slab.
Câinii care au obținut scoruri bune la testul Wesen, folosit pentru evaluarea temperamentului, au avut tendința de a prezenta niveluri mai scăzute de cortizol și niveluri mai ridicate de serotonină, potrivit unui studiu publicat în revista PLOS One. Cercetarea a fost realizată de Minjung Yoon de la Kyungpook National University din Republica Coreea și colegii săi.
Lătratul, mieunatul, torsul sau privirea atentă sunt modalități prin care animalele încearcă să comunice cu noi. În ultimii ani, unii proprietari au început să folosească butoane de comunicare, pe care câinii și pisicile le apasă pentru a transmite cuvinte precum „mâncare”, „afară”, „jucărie” sau chiar „iubire”.
De ce un câine se grăbește să „ajute” atunci când își vede stăpânul căutând ceva, în timp ce o pisică pare mult mai puțin interesată? Un nou studiu sugerează că diferența ar putea avea legătură cu istoria evolutivă a celor două specii. În anumite situații, câinii manifestă comportamente de ajutorare mai asemănătoare cu cele ale copiilor mici decât cu cele ale pisicilor.
Câinii nu își exprimă întotdeauna durerea prin gemete sau semne fizice evidente. De multe ori, durerea poate apărea prin schimbări subtile de comportament, iar un nou studiu arată că proprietarii nu sunt întotdeauna buni la identificarea acestora.
Câinii au un simț al mirosului extrem de precis, iar un nou studiu realizat în Finlanda arată că pot identifica anumite substanțe în concentrații mult mai mici decât cele detectabile de unele dintre instrumentele de analiză folosite în prezent.
Câinii au dezvoltat, de-a lungul timpului, o relație strânsă cu oamenii și s-au adaptat să înțeleagă atât comunicarea verbală, cât și semnalele nonverbale. Un nou studiu sugerează că și aspectul feței câinelui poate influența cât de ușor îi observăm expresiile.
Rasele cu bot scurt, precum Bulldog francez și Pug, sunt foarte populare, iar comportamentul lor este adesea descris de proprietari ca fiind calm, prietenos și jucăuș. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Eötvös Loránd (ELTE) arată însă că modul în care se comportă acești câini nu este influențat doar de forma capului. Dimensiunea corpului, vârsta și modul în care sunt crescuți și dresați au, de asemenea, un rol important.
Câteva minute de joacă în plus în fiecare zi pot contribui la consolidarea legăturii emoționale dintre câini și proprietarii lor, arată un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Linköping. În schimb, o perioadă mai lungă de dresaj nu a avut același efect.
Felul în care un proprietar își dresează câinele nu ține doar de alegerea metodei pe care o consideră eficientă. Un nou studiu arată că metodele de dresaj sunt asociate și cu modul în care oamenii consideră că ar trebui tratate și folosite animalele.
O analiză genetică ar putea ajuta cercetătorii să estimeze, încă înainte de începerea dresajului, care câini au șanse mai mari să devină câini-ghid. Rezultatele ar putea contribui la îmbunătățirea selecției pentru câinii de asistență și, în viitor, la o mai bună înțelegere a legăturii dintre genetică, comportament și sănătate.
Aceleași semnale biologice care pot ajuta la estimarea duratei de viață la oameni apar și la câini, potrivit unei noi cercetări realizate în cadrul Dog Aging Project. Descoperirea ar putea contribui la o mai bună înțelegere a procesului de îmbătrânire la ambele specii.
O jucărie preferată, o recompensă sau chiar hrana pot deveni periculoase într-o clipă dacă ajung să blocheze căile respiratorii ale animalului. Înecul este o urgență care necesită o reacție rapidă, iar proprietarii și persoanele care au grijă de animale ar trebui să știe să recunoască semnele.
Felul în care un câine comunică cu oamenii nu depinde doar de experiențele sale. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Harvard arată că atât selecția prin reproducere, cât și dresajul pot influența capacitatea câinilor de a interpreta și transmite informații.
Câinii pot înțelege anumite indicații transmise de oameni chiar și atunci când aceștia nu folosesc cuvinte, ci doar își schimbă tonul vocii, arată un nou studiu realizat de cercetătorii Departamentului de Etologie al Universității ELTE.
Câinii comunică prin comportament și expresii faciale, iar oamenii se uită adesea la fața lor pentru a încerca să își dea seama ce simt. Însă forma feței poate influența cât de ușor le interpretăm expresiile. Un nou studiu arată că oamenii au nevoie de un efort vizual și cognitiv mai mare pentru a interpreta fețele câinilor cu botul scurt, precum Bulldogii, Pugii sau Boston Terrierii.
La fel cum oamenii pot fi stângaci sau dreptaci, și câinii pot avea o preferință pentru laba stângă sau dreaptă. Această caracteristică se numește lateralitate și poate varia în funcție de activitatea pe care o desfășoară câinele.
Câinii sunt foarte buni la interpretarea expresiilor noastre faciale, de la zâmbete și încruntări până la lacrimi. Un nou studiu arată că această abilitate este susținută și de modul în care creierul lor procesează emoțiile umane.
