Rezultatele, publicate în revista Frontiers in Veterinary Science, sugerează că modificările mersului ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a declinului cognitiv la câini.
La oameni, apariția demenței poate fi însoțită de modificări ale mersului. Cu ani înainte de apariția unor probleme evidente de memorie, unele persoane pot începe să meargă mai lent, cu pași mai scurți, neregulați sau târâți. Aceste modificări sunt asociate cu deteriorarea funcționării cortexului frontal și a cerebelului, implicate în planificarea și monitorizarea mișcărilor.
Cercetătorii au observat un tipar similar la câinii cu sindrom de disfuncție cognitivă, cunoscut și sub denumirea de demență canină.
Ce au observat cercetătorii
Studiul a urmărit 88 de câini seniori și geriatrici, femele și masculi, de rasă pură sau metiși, incluși în Longitudinal Study of Canine Neuroaging. Câinii au intrat în studiu după ce au ajuns la aproximativ 75% din speranța de viață estimată pentru talia și rasa lor, ceea ce corespundea, în medie, vârstei de 12,7 ani.
Câinii au fost evaluați la fiecare șase luni, pe parcursul a trei zile de examinări. Cercetătorii au analizat starea fizică și neurologică, mobilitatea, vederea, auzul, forța și funcția cognitivă. Proprietarii au completat, de asemenea, chestionare despre sănătatea și comportamentul câinilor, inclusiv Canine Dementia Scale (CADES), pentru evaluarea declinului cognitiv, și Canine Brief Pain Inventory (CBPI), pentru evaluarea durerii cronice.
Pentru analiza mersului, câinii au fost filmați în timp ce mergeau în ritmul lor pe un traseu de cinci metri. Cercetătorii au analizat lungimea medie a pașilor picioarelor din față și din spate, inclusiv lungimea raportată la dimensiunea corpului.
Rezultatele au arătat că lungimea relativă a pașilor picioarelor din față scădea pe măsură ce scorurile CADES indicau un declin cognitiv mai accentuat. În medie, o creștere cu 10 puncte a scorului CADES a fost asociată cu o reducere de 1,2% a lungimii relative a pașilor picioarelor din față.
În schimb, lungimea relativă a pașilor picioarelor din spate nu s-a modificat semnificativ în timp, nici în funcție de vârstă, nici în funcție de performanța cognitivă.
De ce sunt afectate diferit picioarele din față?
Autoarea principală, Natasha J. Olby, profesor de neurologie și neurochirurgie veterinară la North Carolina State University, explică faptul că declinul cognitiv a avut un efect mai mare asupra lungimii pașilor decât vârsta în sine.
Picioarele din spate sunt importante pentru deplasarea înainte, în timp ce picioarele din față contribuie și la schimbarea direcției și inițierea frânării. Cortexul cerebral integrează mai multe informații senzoriale în circuitele neuronale care controlează pașii picioarelor din față, astfel încât pierderea integrării senzorio-motorii de nivel superior le poate afecta diferit.
Cercetătorii au observat și că durerea cronică poate contribui la scurtarea pașilor. Lungimea relativă a pașilor picioarelor din față scădea și atunci când scorurile CBPI indicau un nivel mai ridicat al durerii cronice.
Ce pot observa proprietarii
Lungimea pașilor picioarelor din față ar putea reprezenta un indicator obiectiv al mobilității și al modificărilor asociate declinului cognitiv legat de vârstă. Totuși, lungimea pasului poate fi influențată și de alte probleme, inclusiv afecțiuni ortopedice sau ale coloanei vertebrale.
De aceea, dacă un proprietar observă că pașii câinelui devin mai scurți, Natasha J. Olby recomandă o vizită la medicul veterinar. Printre posibilele cauze alternative se numără durerea provocată de artrită sau problemele cervicale, care pot fi tratate.
Dacă este identificat un declin cognitiv, există, de asemenea, intervenții asupra stilului de viață care pot fi aplicate, chiar dacă în prezent nu există un tratament care să vindece această afecțiune.
Sursa: phys.org
