Cercetarea a fost realizată la Vogelpark Avifauna și a fost publicată în revista Behaviour. Cercetătorii au oferit 17 papagali galah mai multe ocazii de a participa voluntar la demonstrații de zbor. Aproape de fiecare dată, păsările au ales să participe.
Cum pot fi măsurate emoțiile animalelor?
Biologul comportamental Jorg Massen explică faptul că este dificil să demonstrăm emoțiile animalelor, deoarece acestea nu ne pot spune direct cum se simt. Cercetătorii pot însă analiza modificările comportamentale și fiziologice asociate emoțiilor.
La oameni, emoțiile pot influența, de exemplu, nivelul de optimism sau pesimism, comportamentul și reacțiile fiziologice. Cercetătorii au folosit aceste principii pentru a încerca să afle ce se întâmplă în cazul păsărilor.
După zbor, cercetătorii au observat comportamentul păsărilor, au realizat un test pentru a măsura nivelul lor de optimism și au colectat excremente pentru a analiza un produs de degradare al corticosteronului, echivalentul la păsări al hormonului de stres cortizol.
Păsările au devenit mai optimiste
Unul dintre rezultatele observate a fost că papagalii, care tocmai mâncaseră și, prin urmare, nu erau flămânzi, au manifestat mai mult comportament de căutare a hranei după ce au zburat. Potrivit lui Massen, acesta este un comportament natural pe care animalele îl manifestă atunci când se simt în largul lor.
De asemenea, după mai multe zile în care au avut posibilitatea să zboare, păsările au devenit mai optimiste. În schimb, cu cât au fost împiedicate mai mult timp să zboare, cu atât au devenit mai pesimiste.
Analiza substanței din excremente nu a indicat însă un efect clar. Cercetătorii se așteptau ca zborul să reducă stresul și, implicit, nivelul acestui produs de degradare. Totuși, stresul fizic provocat de zbor poate crește la rândul său nivelul substanței. Massen consideră, prin urmare, că aceasta nu a fost cea mai potrivită metodă de măsurare.
Prin combinarea celor trei tipuri de rezultate, cercetătorii au concluzionat că zborul este asociat cu emoții pozitive la papagalii galah. Massen subliniază însă că este mai dificil de stabilit dacă animalele experimentează efectiv aceste emoții, adică dacă au sentimente.
Ce înseamnă rezultatele pentru păsările ținute în voliere?
Massen consideră că studiul reprezintă doar un prim pas în cercetarea relației dintre zbor și emoțiile păsărilor. Rezultatele arată însă necesitatea de a analiza cu atenție cât spațiu oferă volierele pentru ca păsările să poată zbura.
Cercetătorul subliniază că ar fi important ca astfel de studii să fie realizate și pe alte specii de păsări, în special pe specii din grupuri diferite și cu stiluri de viață diferite.
De exemplu, păsările răpitoare, care trebuie în principal să își conserve energia, ar putea zbura mai ales pentru a localiza și captura prada, iar zborul s-ar putea să nu le ofere aceleași beneficii suplimentare.
Sursa: phys.org
