Este vorba despre veverița arctică de pământ (Arctic ground squirrel), un mamifer care trăiește în Alaska, Canada și Siberia și care deține un record impresionant: este singurul mamifer cunoscut capabil să își scadă temperatura corpului sub punctul de îngheț fără ca țesuturile să fie afectate.

Un organism care pare oprit, dar este perfect viu

În timpul hibernării, temperatura creierului ajunge în jurul valorii de 0°C, abdomenul poate coborî până la -2°C, iar membrele posterioare chiar la aproximativ -2,9°C. Respirația și ritmul cardiac încetinesc dramatic, iar animalul poate rămâne luni întregi fără hrană și fără apă.

Privită din exterior, veverița pare moartă. În realitate însă, metabolismul ei este redus la minimum, iar organismul intră într-un mod de funcționare extrem de eficient, care îi permite să supraviețuiască unei ierni arctice.

De ce îi interesează pe medici această veveriță?

În prezent, una dintre cele mai mari provocări ale medicinei de urgență este câștigarea timpului.

În cazul unui infarct miocardic, al unui accident vascular cerebral sau al unui traumatism sever, fiecare minut contează. Lipsa oxigenului produce rapid leziuni ireversibile, iar chiar și atunci când circulația este restabilită, poate apărea un fenomen suplimentar numit leziune de ischemie-reperfuzie, provocat de revenirea bruscă a oxigenului și a celulelor inflamatorii.

Cercetătorii încearcă să afle dacă mecanismele biologice ale veveriței arctice pot fi reproduse parțial la oameni pentru a încetini metabolismul și a proteja organele vitale până când pacientul primește tratamentul necesar.

O moleculă pe care o avem și noi

Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetărilor privește adenozina, o moleculă prezentă și în organismul uman.

La oameni, adenozina contribuie la instalarea somnolenței, iar cafeina acționează tocmai prin blocarea receptorilor acesteia.

La veverițele arctice, însă, adenozina pare să declanșeze procesul prin care metabolismul încetinește profund și temperatura corporală începe să scadă.

Experimentele realizate pe animale au demonstrat că activarea acestor mecanisme poate induce o stare asemănătoare hibernării chiar și la specii care nu hibernează în mod natural, precum șobolanii.

Deocamdată, aplicarea acestei strategii la oameni este încă departe, deoarece metodele actuale sunt prea invazive și pot produce efecte adverse importante.

Ce înseamnă această descoperire pentru medicina veterinară?

Pentru medicii veterinari și iubitorii de animale, cercetările sunt fascinante deoarece demonstrează încă o dată că multe dintre marile descoperiri medicale pornesc din observarea lumii animale.

Studierea speciilor adaptate la condiții extreme poate conduce la soluții pentru probleme întâlnite atât în medicina umană, cât și în cea veterinară.

Printre direcțiile de cercetare se numără:

• protejarea organelor în timpul intervențiilor chirurgicale complexe;
• conservarea mai îndelungată a organelor destinate transplantului;
• limitarea leziunilor produse de lipsa oxigenului;
• prevenirea pierderii masei musculare în cazul pacienților imobilizați perioade lungi;
• înțelegerea mecanismelor care controlează apetitul și metabolismul.

O rezistență remarcabilă la leziunile produse de lipsa oxigenului

O altă caracteristică impresionantă a veveriței de pământ arctice este rezistența la afectarea țesuturilor după reluarea circulației sanguine.

În timpul hibernării, cercetătorii au observat că nivelul de iodură din sânge crește de până la trei ori. Studiile experimentale au arătat că această substanță poate reduce distrugerea țesuturilor după întreruperea temporară a circulației.

Rezultatele au fost suficient de promițătoare încât un medicament pe bază de iodură a intrat deja în studii clinice la pacienți cu infarct miocardic, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea eficienței.

Lecții pentru proprietarii de animale

Deși este tentant să comparăm această hibernare spectaculoasă cu hipotermia accidentală, cele două fenomene sunt complet diferite.

Animalele care hibernează au dezvoltat, de-a lungul evoluției, mecanisme complexe care le protejează creierul, inima și celelalte organe atunci când temperatura corporală scade foarte mult.

În schimb, la câinii și pisicile domestice, hipotermia reprezintă o urgență medicală și poate deveni rapid fatală dacă animalul nu primește îngrijiri veterinare.

Dacă observați că un animal este foarte rece, letargic, respiră greu sau nu reacționează normal după expunerea la frig, acesta trebuie transportat cât mai repede la medicul veterinar. Încălzirea trebuie făcută treptat și controlat, fără utilizarea unor surse intense de căldură care pot agrava leziunile.

Natura continuă să inspire medicina

Povestea veveriței de pământ arctice este un exemplu remarcabil despre modul în care adaptările extraordinare ale animalelor pot deveni surse de inspirație pentru medicina viitorului.

De la protejarea creierului după un accident vascular cerebral până la conservarea organelor pentru transplant sau chiar la viitoarele călătorii spațiale, acest mic mamifer demonstrează că uneori cele mai mari inovații pornesc din cele mai mici creaturi.

Sursa: BBC: "This super-cooled squirrel could revolutionise emergency care", de Katarina Zimmer, publicat la 4 iulie 2026.