Echipa coordonată de profesorul Albert Newen a dezvoltat un model care permite evaluarea mai precisă a empatiei la diferite specii de animale, pornind de la observații comportamentale.

Cercetătorii au analizat un experiment realizat pe șobolani

Studiul pornește de la o cercetare publicată în revista Science în 2011, în care doi șobolani din același grup social erau plasați într-o cușcă mare. Unul dintre ei era închis într-o cușcă mică, pe care nu o putea deschide din interior, iar celălalt era liber și flămând.

Șobolanul liber avea de ales între ciocolata aflată într-o parte și companionul blocat în cușcă, aflat în cealaltă parte.

Cercetătorii au observat că animalul a eliberat mai întâi șobolanul captiv, iar apoi a împărțit hrana cu acesta.

Maja Griem, coautor al studiului, a afirmat că acest comportament reprezintă un exemplu puternic al modului în care empatia poate fi exprimată.

Totuși, interpretarea rezultatelor a fost controversată. O parte dintre cercetători au considerat că experimentul demonstrează existența unei forme dezvoltate de empatie la șobolani, în timp ce alții au susținut că empatia este o caracteristică specific umană.

Un model pentru evaluarea empatiei

Pentru a analiza această întrebare, cercetătorii au creat un model bazat pe cinci dimensiuni ale empatiei.

Modelul urmărește dacă animalul poate recunoaște emoțiile altei ființe, situația în care aceasta se află și stările sale mentale. În plus, sunt analizate flexibilitatea comportamentului și măsura în care acțiunile sunt orientate spre ajutorarea celuilalt și nu spre obținerea unui beneficiu personal.

Pentru a exclude posibilitatea ca reacțiile observate să fie simple instincte, cercetătorii au analizat și relațiile dintre animale. Ei au constatat că șobolanii îi ajută doar pe cei cu care sunt familiarizați și nu pe indivizii necunoscuți.

Comparație cu alte specii

Folosind acest model, cercetătorii au comparat rezultatele obținute în studii anterioare privind maimuțele antropoide, șobolanii și șoarecii, câinii și lupii, precum și corvidele.

Rezultatele arată că șobolanii pot recunoaște într-o măsură moderată emoțiile și situațiile altor indivizi, însă aproape că nu identifică stările mentale ale acestora, dincolo de emoțiile evidente.

În schimb, comportamentul lor este flexibil și nu reprezintă o reacție automată, deși capacitatea de a-și adapta acțiunile în funcție de nevoile celorlalți este moderată.

Albert Newen a concluzionat că ajutorul oferit de șobolani poate fi considerat o formă de empatie, însă aceasta diferă de empatia umană, în special prin lipsa sensibilității față de stările mentale complexe ale altor indivizi.

Potrivit cercetătorului, noul model permite descrierea diferitelor forme de empatie într-un mod mai nuanțat, fără a reduce răspunsul la o simplă alegere între „da” sau „nu”.

Sursa: phys.org