Cercetători de la Universitatea din Ghent și Universitatea din Lincoln au analizat acest comportament în cadrul unui proiect de tip citizen science, la care au participat 53 de gospodării cu câte două pisici. Proprietarii au filmat momentele în care animalele se toaletau reciproc, iar cercetătorii au analizat atât comportamentul de toaletare, cât și celelalte comportamente care îl însoțeau, precum și caracteristicile pisicilor.

Rezultatele, publicate în revista Applied Animal Behaviour Science, arată că toaletarea reciprocă nu reprezintă întotdeauna un semn de afecțiune. În unele situații, aceasta poate indica existența unui conflict între pisici. Cercetătorii subliniază că semnificația comportamentului poate fi înțeleasă doar analizând contextul în care apare.

Când toaletarea întărește relația dintre pisici

Studiul arată că toaletarea reciprocă poate contribui la consolidarea relației dintre pisici, poate avea un rol de igienă sau poate ajuta animalul care este lins să se relaxeze.

Cercetătorii au observat că în 41% dintre cazuri, căutarea contactului fizic, cum ar fi statul împreună în același culcuș, era urmată de toaletare reciprocă. De asemenea, postura corpului oferă indicii importante. Atunci când ambele pisici adoptă aceeași poziție, de exemplu ambele stau așezate sau culcate, contextul este, de regulă, unul pozitiv.

În aceste situații, pisicile își concentrează adesea toaletarea asupra capului și urechilor. Urechile sunt foarte sensibile și conțin glande odorante, ceea ce face ca această zonă să fie plăcută pentru animalul care primește îngrijirea.

Cercetătorii au observat și o legătură între toaletarea reciprocă și joacă. În timpul jocului, pisicile se luptă în joacă, rostogolindu-se și folosindu-și labele din față și din spate. În unele cazuri, linsul era folosit pentru a iniția joaca, fiind orientat în special spre zona gâtului, unde pisicile se mușcă frecvent în timpul jocului.

Când gestul poate semnala tensiune

Studiul arată că toaletarea reciprocă poate avea și rolul de a evita un conflict sau de a transmite într-un mod subtil un mesaj pasiv-agresiv.

Pisicile preferă adesea să folosească semnale discrete înainte de a recurge la zgârieturi sau mușcături, deoarece și ele se pot răni într-o confruntare. În astfel de situații, una dintre pisici o linge pe cealaltă, de multe ori în zona gâtului, iar animalul care primește acest comportament își aplatizează urechile, semn că interacțiunea nu îi este pe plac.

Cercetătorii au observat și alte comportamente asociate tensiunii, precum lovirea cu laba, zgârierea și mușcarea. În plus, au identificat numeroase semnale subtile de stres, cum ar fi scuturarea capului, scărpinatul în spatele urechilor, căscatul sau linsul buzelor.

Aceste semnale au apărut în special atunci când cele două pisici nu aveau aceeași postură corporală, de exemplu atunci când una dintre ele stătea aplecată deasupra celeilalte.

Rezultatele studiului sugerează că, pentru a înțelege de ce două pisici se toaletează reciproc, este important să fie analizat întregul context al interacțiunii și nu doar comportamentul de lins în sine.

Sursa: Morgane J.R. Van Belle et al, Unravelling feline social dynamics - A video-based observational study on allogrooming in domestic cats, Applied Animal Behaviour Science (2026). DOI: 10.1016/j.applanim.2026.107038