Regina lumii pisicilor: Descoperă Pisica Persană, blândă și seducătoare

Există două varietăți de persane: cele de expoziție și cele tradiționale. Persana de expoziție are un cap rotund, accentuat de o blană groasă, urechi mici, nas scurt și aplatizat, ochi mari și rotunzi de culoare cupru, un corp compact și robust, cu oase masive, picioare scurte și groase și o coadă stufoasă și lungă. Persana tradițională, cunoscut și ca Doll Face, nu prezintă trăsăturile extreme ale persanei de „show", având un nas de lungime normală, care îi oferă o expresie dulce. Ambele varietăți au o blană lungă și atrăgătoare, disponibilă în numeroase culori și modele, și aceeași personalitate minunată.

Chipul drăgălaș și blând al persanei se întoarce spre stăpânii săi favoriți asemenea unei panseluțe care își întoarce fața spre soare. Pisica comunică prin intermediul ochilor săi expresivi și a vocii sale delicate și armonioase. Persana este esența unei pisici de companie, având un temperament calm și neimpunător. Îi place să se ghemuiască, dar este și jucăușă și curioasă. Nu este pasionată de sărituri sau cățărări, preferând să se expună grațios pe un scaun sau pe canapea ori să se joace cu jucăria sa favorită din pene. Persanele apreciază un mediu liniștit și stabil, dar pot fi suficient de flexibile pentru a se adapta unei familii agitate și zgomotoase, atâta timp cât nevoile lor sunt înțelese și îndeplinite.
Deși majoritatea oamenilor se gândesc la o persană alb, această rasă este disponibilă într-o varietate de culori și modele spectaculoase. Blana lungă și mătăsoasă trebuie pieptănată zilnic pentru a preveni sau înlătura nodurile și încâlciturile.

Istoria pisicilor persane

Persanele își iau numele de la țara în care se crede că sunt originari. Acestea au devenit animale de companie populare în Marea Britanie victoriană pasionată de animale și au fost văzute la primele expoziții de pisici din această țară. Persanele au fost întotdeauna crescute pentru a avea un cap rotund, o față turtită, un nas strâmb, obrajii dolofani și un corp scurt și copleșitor, dar, în timp, aceste trăsături au devenit exagerate. Rezultatul este că, în prezent, persana se găsește în două tipuri, de expoziție și tradițional. Persanele tradiționale nu au fața la fel de aplatizată ca persanele de expoziție și seamănă mai mult cu exemplarele anterioare ale rasei, dar ambele au aceeași personalitate dulce. În prezent, persana este cea mai populară pisică înregistrată de Cat Fanciers Association din SUA.

Temperamentul și personalitatea pisicii persane

Persanele sunt pisici blânde și liniștite, cărora le place un mediu liniștit și oamenii care le tratează cu bunătate. Spre deosebire de pisicile mai atletice, ele preferă să se relaxeze pe o canapea decât să escaladeze înălțimile bibliotecii sau șemineului. Copiii sunt acceptați de persană, atâta timp cât se mulțumesc să o mângâie pur și simplu și nu o târăsc de colo-colo sau o îmbracă. Pe de altă parte, persana poate fi un oaspete binevenit la petrecerea de ceai a unei fetițe și va fi adorabilă pe scăunelul de fetițe, cu fățuca sa nevinovată și curioasă. În general, asigurați-vă doar că copiii tratează această pisică cu respectul pe care îl merită.

Persana vă poate întâmpina cu un mieunat liniștit, dar în majoritatea cazurilor își lasă ochii să vorbească pentru ea. Nu o deranjează să petreacă timp singură, dar prezența dvs. o va face întotdeauna fericită. Atunci când plecați într-o călătorie, poate fi mai bine să apelați la un pet sitter care să vină și să aibă grijă de ea în mediul său familiar decât să o găzduiți într-un loc străin.

Ce trebuie să știți despre sănătatea persanei

Toate pisicile au potențialul de a dezvolta probleme genetice de sănătate, la fel cum toți oamenii au potențialul de a moșteni o anumită boală. Orice crescător care pretinde că rasa sa nu are probleme de sănătate sau genetice fie minte, fie nu cunoaște bine rasa.

Persanele au probleme de sănătate ereditare care pot reprezenta o problemă. Printre acestea se numără boala polichistică renală (PKD)², atrofia progresivă a retinei (APR), cardiomiopatia hipertrofică (CHF), pietre la vezica urinară, cistita (infecții ale vezicii urinare) și șunturi hepatice. Crescătorii responsabili iau măsuri pentru a evita aceste probleme.

Boala polichistică renală este o afecțiune ereditară care provoacă degenerarea chistică a rinichilor și, în cele din urmă, disfuncții renale. Aceasta poate afecta unul sau ambii rinichi. Semnele bolii apar inițial între 7 și 10 ani, deși poate apărea mult mai devreme la unele pisici. Crescătorii de renume depun eforturi pentru a stabili programe de creștere fără această afecțiune. Cereți crescătorului dovada că ambii părinți ai pisoiului nu au chisturi renale, care pot fi detectate la ecografie.

O formă ereditară de atrofie progresivă a retinei apare la persane, deși prevalența acesteia este necunoscută. La persane, APR provoacă probleme de vedere la începutul vieții, la vârsta de patru până la opt săptămâni, și progresează rapid. Pisicile pot deveni complet oarbe până la vârsta de 15 săptămâni. Este posibil să fi auzit că APR la pisicile persane se limitează la cele provenite din linii ciocolatii sau Himalaya, dar într-un studiu din 2006¹ nu au fost găsite astfel de asocieri. Asta înseamnă că APR poate fi mai răspândită în rasă decât se crede în prezent. . Deoarece multe alte rase folosesc persane ca încrucișări, problemele de sănătate precum APR se pot răspândi rapid și pe scară largă la alte rase.

Persanele ar trebui să fie sănătoase și viguroase, capabile să respire normal și să producă doar cantități normale de lacrimi. Chiar dacă persanele nu au probleme respiratorii evidente, rasele cu fața plată sunt sensibile la căldură. Ele trebuie să trăiască în confort cu aer condiționat, protejate de vremea caldă. Rețineți că multe companii aeriene nu le transportă în cala de marfă (lucru nerecomandat și din alte motive) din cauza potențialului lor de detresă respiratorie sau chiar de deces în condiții de stres.

Nu uitați că, după ce ați luat un nou pisoi în casa dumneavoastră, aveți puterea de a-l proteja de una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate: obezitatea. Menținerea unei persane la o greutate adecvată este una dintre cele mai simple modalități de a-i proteja starea de sănătate. Profitați la maximum de abilitățile dumneavoastră preventive pentru a vă asigura o pisică mai sănătoasă pe viață.

Îngrijirea pisicii Persane

Nu există nici o cale de scăpare: o pisică persană necesită multă întreținere. Blana trebuie îngrijită zilnic cu un pieptene din oțel inoxidabil pentru a îndepărta câlții, modurile și blana „moartă". Câlții și nodurile pot fi dureroase pentru o pisică, iar blana neperiată se împrăștie pe haine și pe mobilă, așa că puteți vedea beneficiul de a petrece timpul necesar pentru a-i îngriji blana.

În funcție de culoarea sa, o persană poate avea o blană mătăsoasă și strălucitoare sau una cu o textură moale, ca de bumbac. Dezavantajul blănii moi este că aceasta se încurcă mai ușor și necesită timp suplimentar pentru îngrijire.

În plus față de pieptănarea zilnică, persana trebuie spălată săptămânal. Începeți această practică de îndată ce vă luați pisoiul, astfel încât să sperăm că va ajunge să o aștepte cu nerăbdare ca pe o parte specială a timpului petrecut cu dumneavoastră. Uscați blana cu ajutorul foenului (folosind cea mai mică temperatură pentru a evita să îi produceți un disconfort pisicii), pieptănând-o pe parcurs.

Din cauza feței sale turtite, ochii persanei pot avea tendința de a lăcrima. Pentru a preveni petele urâte, spălați-i sau ștergeți-i zilnic fața, în special sub ochi. Tăiați-i unghiile după cum este necesar și nu uitați să îi spălați dinții în mod regulat cu o pastă de dinți pentru animale de companie aprobată de veterinar.

Referinte:

1. Studiu: Lipsa unei asocieri genetice între culorile de blană, atrofia progresivă a retinei și boala polichistică de rinichi la pisicile persane: consultat în data 20.03.2023 la: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16777456/ (Rah H, Maggs DJ, Lyons LA. Lack of genetic association among coat colors, progressive retinal atrophy and polycystic kidney disease in Persian cats. J Feline Med Surg. 2006 Oct;8(5):357-60. doi: 10.1016/j.jfms.2006.04.002. Epub 2006 Jun 13. PMID: 16777456.)

2. Studiu: Boala polichistică renală la o familie de pisici persane:consultat în data 20.03.2023 la:  https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2185204/ 

(Biller DS, Chew DJ, DiBartola SP. Polycystic kidney disease in a family of Persian cats. J Am Vet Med Assoc. 1990 Apr 15;196(8):1288-90. PMID: 2185204.)