Sâmbătă, Aprilie 27, 2024

De la medici veterinari cu ❤️ dragoste ❤️ pentru prietenii voștri

Cea mai serioasa problema a functiei urinare o reprezinta obstructia uretrala (situatie in care uretra pisicii se blocheaza total sau partial). Aceasta pune in pericol viata animalului si reprezinta una dintre cele mai grave consecinte ale ATUIF. Urolitii constituie numai una dintre cauzele obstructiei uretrale. O alta cauza frecventa a blocajului urinar este dopul uretral. Acesta reprezinta un fragment moale si modelabil de materie organica ce contine cantitati variabile de minerale, celule si proteine din mucus.  

Motanii castrati si necastrati sunt supusi unui risc mai mare de obstructie uretrala decat pisicile femele, deoarece uretra acestora este mai lunga si mai ingusta. Obstructia uretrala reprezinta o urgenta medicala, iar orice pisica suspecta de aceasta afectiune trebuie sa beneficieze de interventie medicala imediata. Atunci cand uretra este complet blocata, rinichii isi pierd capacitatea de a elimina toxinele din sange si de a mentine in corp un echilibru electrolitic si hidric adecvat. Daca obstructia nu este remediata, pisica va intra in cele din urma in stare comatoasa si va muri. Moartea survine cel mai adesea ca si rezultat al dezechilibrului electrolitic, care provoaca ulterior insuficienta cardiaca. Timpul scurs de la instituirea blocajului uretral pana la instalarea mortii poate fi mai scurt de 24-48 ore, deci interventia terapeutica imediata este esentiala.

Pisicile ce sufera de obstructie uretrala se comporta similar altor pisici afectate de ATUIF: urineaza in picatura, prezinta incercari frecvente de a urina si elimina urina in cantitate foarte mica sau deloc. Totusi, pe masura ce timpul trece, animalul afectat devine din ce in ce mai agitat, adesea vociferand din cauza durerii. 

Tratamentul obstructiei uretrale implica adesea cateterizare urinara, ceea ce reprezinta introducerea unui furtun ingust pe uretra, fiind adesea necesare si alte tipuri de manopere in acest sens. Daca pisica nu se afla in stare comatoasa, cateterizarea necesita de obicei sedare sau anestezie generala. Dupa ce obstructia este remediata, tratamentul poate varia in functie de starea generala a animalului. Deshidratarea si dezechilibrul electrolitic sunt tratate prin fluidoterapie. Antibioticele pot fi administrate pentru combaterea bacteriilor, fiind necesare uneori si medicamente cu rol in restabilirea functiei vezicii urinare. Spitalizarea animalului se poate intinde pe cateva zile sau pe cateva saptamani, in functie de severitatea si de durata obstructiei.

In cazul pisicilor care continua sa manifeste blocaje uretrale in ciuda tratamentului adecvat, poate fi sugerata o interventie chirurgicala in scopul realizarii unei uretrostome perineale. Aceasta interventie presupune inlaturarea unei portiuni a penisului si a portiunii ingustate a uretrei, lasandu-se in loc o deschidere mai larga pentru restul uretrei ramase. Efectele secundare ale operatiei pot include sangerari la nivelul plagii operatorii, incontinenta urinara si o incidenta mai mare a altor tipuri de probleme ale vezicii urinare. Din acest motiv, uretrostomia perineala este considerata a fi o ultima solutie.