- Detalii
- Bolile la pisici
Herpesviroza felina (FHV-1)
Herpesviroza felina este o boala virala, infecto-conatagioasa, care afecteaza atat felinele domestice cat si pe cele exotice, avand o exprimare respiratorie cu stranut, febra, rinita, conjunctivita si cu prezenta de keratita ulcerativa. Poarta de intrare este mucoasa respiratorie (orala, nazala, conjunctivala) virusul avand un efect citolitic asupra epitelilor, aparand astfel, rinita cu stranut si jetaj sero-purulent nasal. Poate aparea si traheita alaturi de sinuzita cronica ca si sechela. Este prezenta si panoftalmia cu secretii muco-purulente si ulcere korneene. Infectiile uterine, pot la femelele gestante sa afecteze fetusii. Poate aparea si o dermatita in jurul narinelor.
Aceasta afectiune vizeaza cel mai des zonele aglomerate cu pisici (felise), infectia fiind mentinuta de purtatorii latenti, virusul fiind arborat mai ales in ganglionul trigeminal.
Cei mai afectati sunt puii de pisica, insa boala este semnalata la toate categoriile de varsta. Puii de pisica nascuti din female purtatoare se infecteaza in jurul varstei de 5 saptamani.
Simptome si tipuri
Debutul bolii este caracterizat prin episoade de stranuturi paroxistice, blefarospasm si scurgeri oculare. Rasele brahicefalice sunt mult mai predispose la aparitia leziunilor cornetilor nazali. Este prezenta anorexia, febra, abaterea, anosmia (lipsa mirosului), avortul alaturi de mortinatalitatea neonatala. In aceasi ordine de idei apare rinita cu jetaj muco-purulent, febra (41oC), sinuzita, conjunctivita cu epifora muco-purulenta, rinita si sau sinuzita cronica cu scurgeri purulente, keratita cu ulceratii, desmetocel sau chiar panoftalmie.
Diagnostic
Diagnosticul acestei afectiune se pune pe baza anamnezei si a consultului clinic, dublat de o evaluare paraclinica prin efectuarea unei hemo-leucograme, unei radiografii cefalice, IFA, izolare de virus din faringe sau PCR. Diagnosticul diferential ar trebui in primul rand sa se faca fata de Caliciviroza felina unde se intalneste mai putin stranut si keratita ulcerativa, unde insa de regula se regasesc ulcere bucale si pneumonie.
Tratament
Tratamentul vizeaza administrarea de fluide intravenos sau pe cale subcutantata, administrarea de hrana foarte palatabila (chiar prin plasearea unor sonde esofago–gasrtice), alaturi de antibiotice cu spectru larg, antivirale si unguente oftalmice. Se poate recurge si la vaccinare conjunctivala cu vaccine FHV-1 intranazal pentru ameliorarea keratitei cornice.
Prevenire
Singura forma eficace de prevenire este imunizarea pasiva prin administrarea de vaccinuri vi atenuate sau inactivate, incepand cu varsta de 6 saptamani, in cazurile in care se impune (felise), sau 9 saptamani cu rapeluri la 3-4 saptamani, pana la varsta de 16 saptamani, apoi cu rapel la 1 an de la ultima administrare. Dupa aceasta schema de vaccinare se pot face rapeluri din 3 in 3 ani.
Intarcarea puilor inainte de varsta de 5 saptamani si izolarea lor de alte pisici poate deasemenea sa reduca presiunea epidemioloigca a bolii.
Note personale
Ca si in cazul Calicivirozei si a Parvovirozei feline, natura infecto-contagioasa a bolii nu trebuie neglijata. Singura metoda eficienta de preventie o reprezinta vaccinarea. Exista conceptul vaccinurilor de baza in care sunt incluse trei tulpini virale, precum cele ale herpesvirozei (FHV-1), ale calicivirozei (FCV) si ale parvovirozei feline (FPV).
Respectand protocolul rapelurilor lunare pana la varsta de 16 saptamani, urmate de un rapel peste 1 an de la utlima administrare a vaccinurilor, pacientii sunt virtual imuni pentru toata durata vietii. Totusi, pentru a reimprospata memoria imunologica, se fac rapeluri din 3 in 3 ani cu aceleasi tulpini de baza.
- Detalii
- Iosif Vasiu
