Ce este colapsul traheal si care este cauza acestuia?

Tusea neproductiva poate sa apara fara un anumit stimul. Semnele pot varia si includ gafaitul bland pana la cel sever, insuficienta respiratorie si modificari de culoare albastruie ale mucoaselor (cianoza). Respiratia abdominala conduce la incordarea muschilor abdominali. Cainii sunt adesea supraponderali dar pot fi si slabi. Un murmur cardiac asociat cu boala cardiaca valvulara este adesea intalnit datorita faptului ca ambele tulburari apar la cainii batrani.

Colapsul traheal apare ca urmare a slabirii cartilajului traheal. Traheea ar trebui sa semene cu un furtun de gradina relativ ferm. Vazuta de la un capat, traheea are o structura sub forma de „U”, acoperita la exterior de o membrana rigida. In locul in care cartilajul este slabit, acesta cedeaza si se lateste in partea superioara. Mai apoi, membrana cedeaza usor, blocand interiorul „furtunului”. Acest lucru are ca efect imposibilitatea de a conduce aerul in interiorul sau in afara traheei si a plamanilor in timpul respiratiei.

 Care sunt complicatiile unui colaps traheal?

Complicatiile acestei boli includ probleme la nivelul plamanilor, boli cardiace si/sau insuficienta, ficat marit si insuficienta renala cronica. Atat infectiile dentare cat si alte infectii si obezitatea, agraveaza boala.

 Ce teste sunt necesare?

Diagnosticul colapsului traheal, initial istoric, este confirmat cand un medic veterinar poate provoca animalului la tuse prin manipularea digitala a gatului. Radiografiile detecteaza modificarile de la nivelul traheei atat in timpul inspiratiei cat si an timpul expiratiei. Diagnosticarea include prelevarea de probe de sange pentru laborator pentru a identifica problemele medicale cauzale sau complicatiile, studiul functionarii traheei si a plamanilor in timpul respiratiei,  examinarea endoscopica a traheei si a gatului si evaluarea maririi organelor de la nivelul abdomenului.

Ce tratament este necesar?

Tratamentul colapsului traheal are patru componente. In timpul fazei acute, insuficienta respiratorie si crizele severe de tuse sunt ameliorate cu ajutorul medicamentelor ce relaxeaza traheea si plamanii si calmeaza animalul. Retentia de lichide este eliberata prin utilizarea medicamentelor diuretice si agentii antiinflamatori cu actiune rapida minimalizeaza iritarea si inflamarea tesuturilor. Antibioticele sunt utilizate daca este prezenta infectia. Antitusivele diminueaza temporar disconfortul. Antitusivele (derivate narcotice) pot fi utilizate pe termen lung pentru unele animale ce au colaps traheal. Mai apoi, medicamentele care diminueaza constrictia si spasmul bronsic sunt utilizate alaturi de produse care reduc anxietatea si suprastimularea. Medicamentele antitusive sunt administrate pe cale orala, in functie de necesitati. Medicamentele antiinflamatoare corticosteroide pot fi de ajutor in timpul episoadelor de exacerbare acuta a tusei. Problemele care necesita ingrijire medicala simultana ce compromit sindromul traheal includ infectiile recurente pulmonare sau faringiene, bolile dentare si inflamarea tesutului limfatic din regiunea faringiana si traheala. Controlul greutatii este important. Evaluarea functiei tiroidei poate fi recomandata. Ficatul marit (hepatomegalia), secundar infiltrarii grase sau altei boli, afecteaza in mod negativ evolutia acestei boli. Multi caini de talie mica sunt afectati simultan de boli cardiace. Medicul dumneavoastra veterinar intelege cum interactioneaza aceste stari. Diagnosticarea si tratatea amandurora poate imbunatati semnificativ prognosticul pe termen lung. Chirurgia de corectie a colapsului traheal poate fi luata in considerare la cainii tineri cand trahea este in colaps in regiunea gatului. Cainii batrani, cei cu complicatii medicale si cei cu traheea afectata in mare parte nu pot fi candidati pentru operatie.

Care este prognosticul?

Prognosticul ramane favorabil pentru multe animale de companie care dezvolta  timpuriu colapsul traheal, dar starea poate fi o problema serioasa, amenintatoare, cand apare insuficienta respiratorie severa. Accesele de tuse severa si insuficienta respiratorie afecteaza intr-un mod negativ un prognostic. Clientul trebuie sa fie avertizat de caracterul frustrant al terapiei pentru aceste animale de companie. In cazul in care nu este informat corespunzator asupra faptului ca tusea este cel mai probabil sa continue sa apara la un anumit nivel, din cand in cand, clientul poate deveni frustrat si sa caute ingrijire aditionala.