Parvoviroza la caini 

Cainii tineri care sunt partial vaccinati sau complet nevaccinati, sunt cei mai expusi, mai ales cei supusi stresului (ex.: datorita intarcarii). Un animal infectat cu parvovirus poate manifesta febra si letargie, putand sa si refuze hrana inca din primele zile ale infectiei. In primele 24-48 ore se instaleaza voma persistenta si diareea, care poate contine si sange in stadiile mai avansate. Daca nu este tratat rapid si eficient, deshidratarea, socul septic si stresul exercitat asupra inimii, pot fi fatale pentru animal. Consultati imediat un medic veterinar daca suspicionati parvoviroza, deoarece aceasta boala prezinta o mortalitate de 80% daca ramane netratata.

Parvoviroza canina, sau „Parvo”, este o boala virala extrem de contagioasa, ce cauzeaza tulburari gastrointestinale severe la cainii foarte tineri. Zonele din corp in care diviziunea celulara este foarte rapida, precum intestinul subtire, sunt foarte expuse actiunii acestui virus, care cauzeaza voma si diaree. Virusul afecteaza si precursorii hematopoietici din limfonoduri si maduva hematogena, crescand riscul de septicemie. Va puteti proteja cainele de acest potential invadator asigurandu-va ca acesta este la zi cu vaccinurile.

Simptomele parvovirozei la caini 

• Febra
• Letargie
• Refuzul hranei
• Voma
• Diaree
• Distensia prin acumulare de fluide a intestinelor
• Puls slabit Tahicardie
• Hipotermie

Tipuri de parvoviroza

• Forma intestinala
• Forma cardiaca

Cauzele parvovirozei la caini

• Inghitirea fecalelor provenite de la animale infectate cu parvoviroza
• Contactul materialului infectat cu ochii, nasul sau cavitatea bucala Lipsa unei vaccinari adecvate
• Stresul sistemic cauzat de alte boli poate creste riscul de infectie cu parvovirus

Diagnosticul parvovirozei la caini

Forma intestinala

Medicul veterinar poate suspiciona parvoviroza la cainii foarte tineri, nevaccinati, ce manifesta simptomele mentionate mai sus, mai ales daca acestia au fost adoptati recent dintr-un adapost sau din alta locatie, unde ar fi putut avea contact direct cu mai multi caini. ELISA, un test de laborator uzual, se foloseste pentru detectarea prezentei particulelor virale cu un grad ridicat de sensibilitate, insa in primele zile ale infectiei acest test poate oferi rezultate fals-negative, deci animalul trebuie carantinizat chiar daca primul rezultat al testului este negativ. Medicul veterinar poate alege sa interneze cainele in clinica veterinara in functie de severitatea bolii.

Forma cardiaca

Acest tip de parvoviroza este foarte rar si afecteaza puii aflati inca in uterul mamei, cauzand moartea intrauterina a fetusilor sau moartea acestora la scurt timp dupa fatare. In prezent nu exista mijloace exacte de diagnosticare sau tratare a acestui tip de infectie, in afara de actiunile preventive ce constau in mentinerea igienei mediului de viata a femelei gestante si evitarea contactului acesteia cu sursele de infectie sau cu animalele posibil infectate.

Tratamentul parvovirozei la caini

Deshidratarea si tulburarile electrolitice cauzate de voma si diaree reprezinta un risc iminent pentru sanatatea unui caine. Solutiile orale cu electroliti pot fi administrate daca voma animalului nu este severa. Cainii cu deshidratare severa sau moderata si/sau cu voma frecventa, vor avea nevoie de administrare intravenoasa de electroliti, deoarece cainii grav afectati isi pierd abilitatea de a asimila in mod eficient apa si nutrientii din intestine. Glucoza si potasiul din sange ar trebui monitorizate si suplimentate prin perfuzie, daca este necesar. In cazurile severe, scaderea proteinelor plasmatice sub pragul de 20 g/L va necesita tratament cu solutii coloidale, precum pentastarch. In plus, antiemeticele ce controleaza voma pot fi prescrise alaturi de antibiotice, pentru a trata orice infectii oportuniste.

Vindecarea de parvoviroza la caini

Puii tratati rapid, care supravietuiesc primelor 3-4 zile de infectie, se vor recupera probabil complet in aproximativ o saptamana. Dupa 12-24 ore de la incetarea vomei, se poate incepe administrarea, la recomandarea veterinarului, a unor alimente usor digerabile, sarace in grasimi, precum branza de vaca, carnea de pui fiarta si mucilagiul de orez. Compania si atentia proprietarului va ajuta la diminuarea stresului. Desi cainii care se recupereaza din parvoviroza devin imuni la infectie, cantitatea de contaminanti pe care o raspandesc in jurul lor poate fi semnificativa, iar cainele respectiv poate ramane purtator al virusului timp de pana la sase saptamani. Parvovirusul este dificil de eliminat, fiind rezistent la multi detergenti si dezinfectanti uzuali. La temperatura camerei si in prezenta unei umiditati normale, virusul poate ramane activ timp de cateva luni. Toate materialele lavabile trebuie spalate cu o solutie de inalbitor 1:10 sau cu un peroxid cu descompunere accelerata. Materialele ce nu pot fi spalate trebuie aruncate, astfel incat niciun alt animal sa nu mai poata intra in contact cu acestea. Proprietarii de caini trebuie sa acorde extrem de multa atentie spalarii mainilor si dezinfectarii talpii incaltamintei inainte de a pleca dupa ce si-au mangaiat cainele sau dupa ce au curatat zonele contaminate.