Duminică, Aprilie 28, 2024

De la medici veterinari cu ❤️ dragoste ❤️ pentru prietenii voștri

Care este vederea normala?

Pierderea vederii la un animal de companie intr-o familie este fi extrem de traumatica, mai ales atunci cand aceasta se produce brusc. Vom incerca sa explicam cauzele care sunt implicate in pierderea vederii si la ce sa va asteptati in cazul animalelor cu un astfel de simptom.

Orbirea la caini si pisici
Veterinarul Pet - informatii experte pentru companioni

 

La toate speciile vederea normala necesita cel putin urmatoarele:

  1. Lumina adecvata care sa ajunga la nivelul retinei.
  2. Functonarea normala a retinei.
  3. Functionarea normala a nervului optic si a functiei creierului.

In plus fata de aceste cerinte de baza, vedere normala deplin functionala necesita urmatoarele:

  • Focalizare precisa a luminii asupra retinei.
  • Claritatea adecvata a tuturor tesuturilor ochiului, in special a corneei si a cristalinului.
  • Alinierea corecta si coordonarea miscarii globului ocular (intregul globul ocular).
  • Un set complet de celule retiniene care actioneaza in mod concentrat pentru a asigura vederea normala in culori si perceptia miscarii.
  • Vederea normala in niveluri de iluminare diferite.
  • Acuitate vizuala inalta pentru sarcini de ”performanta", cum ar fi prinderea obiectelor aruncate.

Vederea la pisici si caini este diferita de a noastra. Ei au o mai buna viziune de noapte si o viziune periferica mult mai buna decat noi, dar acuitatea vizuala (capacitatea de a vedea detalii fine) este mai putin dezvoltata. De asemenea, ele nu au viziunea culorilor bine dezvoltata. Animalele noastre de companie sunt mai putin dependente de vaz decat ne-am astepta, probabil, deoarece acestea au un  auz excelent si simtul mirosului extrem de bine dezvoltat.

Ce este pierderea vederii?

Animale de companie care isi pierd variabil sensibilitatea vizuala in functie de cauza, gradul si rapiditatea afectarii vederii. Ca o regula generala, daca vederea este pierduta treptat, animale de companie se adapteaza bine, in timp ce pierderea vederii brusca  este, de obicei, imediat evidenta, observandu-se cadere in timpul mersului, ciocnirea de obiecte, sau, uneori, lipsa de dorinta de a se muta dintr-un loc. Animalele care au pierdut treptat vederea si s-au adaptat la acest deficit pot parea ca au devenit brusc oarbe daca apar modificarile in mediul lor, cum ar fi relocarea intr-o casa noua sau pur si simplu miscarea mobilierului in casa.

Indiferent de viteza debutului, in cazul in care cauza orbirii este asociata cu inflamatia, atunci pot fi observate unele semne evidente de durere, cum ar fi inrosire, vedere incrucisata sau descarcarea de lacrimi abundent. Durerea se poate manifesta ca si simptomul: ”animalul se ascunde" - mai ales in cazul pisicilor - sau refuzul de se muta singur, pierderea vederii fiind suficient de semnificativa pentru a afecta mobilitatea.

Care sunt cauze comune ale pierderii vederii la animalele de companie?

Cu toate ca la animale exista un numar mare de cauze specifice in pierderea vederii exista unele mecanisme  generale, comune. Acestea pot include:

  • Opacifiere a corneei
  • Uveita (inflamatia interiorului ochiului)
  • Cataracta
  • Boli ce implica retina, nervul optic, sau sistemul nervos central (creierul).

Aceste tulburari pot fi cauzate de o infectie, cancer, imbatranire, diabet, leziuni, presiune arteriala ridicata sau glaucom, boli care pot fi la origine ereditare sau autoimune. Multe dintre acestea boli pot fi tratate astfel incat la unele vederea poate fi recastigata. Doar o temeinica examinare de catre medicul veterinar poate stabili cauza probabila, ce teste trebuie efectuate pentru a verifica diagnosticul si ce tratamente sunt posibile.

Cand ar trebui sa caut ajutor la medicul veterinar? 

Desi, la animalele de companie, vederea este un simt foarte coordonat si afectarea ei duce la schimbari minime in anatomie si functiile cognitive ale animalului sau in componente esentiale, de cele mai multe ori aceste modificari pot fi avansate inainte de a fi detectabile de catre proprietarii de animale de companie care sa observe un comportamentul modificat evident. Capacitatea animalelor de a utiliza alte simturi, cum ar fi auzul si mirosul, pentru a compensa pierderea vederii poate deghiza eficient tulburari minore ale acuitatii vizuale si de asemenea, contribuie la cresterea dificultatii in detectarea de catre proprietar a deficientelor de vedere ca simptom. Din moment ce s-au instalat stadiile avansate ale unor bolii, acestea pot face dificil tratamentul si simptomul de orbire poate sugera, de asemenea,  afectarea si a altor organe in organism. De aceea, este absolut necesar sa consultati medicul veterinar cat mai repede posibil de fiecare data cand este suspectata modificarea capacitatii vizuale. De asemenea, trebuie sa fiti gata pentru a descrie medicului veterinar cat mai mult posibil cu privire la suspiciunile si motivele care v-au condus la concluzia ca animalul dvs isi pierde vederea. In special incercati sa stabiliti urmatoarele:

  • Aceasta a avut loc brusc sau treptat,
  • Unul sau ambii ochi sunt afectati,
  • Ziua sau noaptea este cea mai afectat sau este vizibila modificarea comportamentului animalului,
  • Existenta oricaror alte semne oculare sau probleme generale de sanatate.

Medicul veterinar probabil va realiza diferite teste pentru a evalua vederea animalului de companie, precum si un temeinic examen ocular si un examen general de sanatate. Uneori, teste suplimentare pot fi recomandate, deoarece unele cauze ale orbirii pot afecta alte organe din corp. Trimiterea la un medic veterinar specialist oftalmolog poate fi sugerata pentru evaluarea suplimentara a ochilor si o testare avansata a functiei retinei.

La ce ar trebui sa va asteptati?

Din cauza dependentei lor de alte simturi foarte active, cum ar fi auzul si mirosul, cainii si pisicile, de obicei, se adapteaza bine la pierderea partiala sau chiar totala a vederii. Cu toate acestea, ajustarea lor si a dvs la deficientele de vedere poate dura cateva luni. La inceput, animale de companie se pot ciocni de lucruri si majoritatea proprietarilor sunt de parere ca acest aspect este dificil in viata animalului. Cu toate acestea, animalele de obicei, nu se ranesc ele insele in acest stadiu, cu exceptia cazului in care sunt intr-un bazin de inot sau in apa, sau sunt lovite de un vehicul sau un obiect in miscare. Cu grija si atentie, cele mai multe animale oarbe memoreaza cu usurinta aspectul casei si curtea, si vor “functiona” aproape normal, ramanand animale de companie fericite.