Coronaviroza canina (CECoV/CRCoV)

Tulpina virala afecteaza de regula primele doua treimi din intestinul subtire alaturi de limfonoduluii asociati. Spre deosebire de infectia cu CPV, criptele intestinale sunt neafectate de infectia cu CECoV. Episoadele de diaree pot fi severe, insa de cele mai multe ori, pacientii se recupereaza. Cu toate acestea, la pui, este raportata mortalitate. Virusul este eliminat prin fecale pentru o perioada de aproximativ 2 saptamani de la infectie. O infectie simultana cu CPV se manifesta printr-o diaree, de cele mai multe ori, fatala. Infectia respiratorie cu CRCoV se face prin intermediul obiectelor din mediu prin secretiile respiratorii contaminate. Aceasta infectie este asociata cu tusea de canisa. Exista de asemenea purtatori asimptomatici.

Nu exista predilectie de rasa sau de varsta, insa stresul reprezinta un mare factor de risc. Sunt raportate cazuri sporadice in canise sau in timpul expozitiilor canine. Aglomeratiile si conditiile precare de sanitatie favorizeaza instalarea episoadelor de boala clinica. Infectiile cu CRCoV pot fi sezoniere, mai ales pe timpul iernii.

Simptome si tipuri

La adulti, de cele mai multe ori infectiile raman inaparente, insa puii pot prezenta forme severe de enterite, care pot fi adesea fatale. Perioada de incubatie este foarte scurta (1-3 zile). De obicei este prezent un singur episod de voma, urmat de aparitia diareei.

Diareea poate fi exploziva, avand o culoare portocalie sau glaben-verzui, lichida, urat mirositoare ce poate persista pana la 3 saptamani. Episoadele de diaree pot reaparea.

Cel mai mutl sufera puii din cauza diareei prelungite alaturi de deshidratarea consecutiva si a anorexiei alaturi de depresie. Infectia cu tulpina respiratorie se treduce de obicei prin tuse.

Diagnostic

De regula profilul biochimic este normal, cu exceptia prezentei deshidratarii severe. Testele serologice sunt anevoioase si greu de realizat. Totusi, pot fi folosite teste de laborator pentru izolarea virusului precum PCR-ul, electronomicroscopia sau imunofluorescenta.

De regula infectia cu CECoV este asociata cu prezenta CPV si a altor parazitoze, astfel diagnosticul ar tebui sa fie indreptat si catre depistarea acestor entitati etiologice.

Diagnosticul diferential ar trebui sa se faca si fata de alte cauze care pot provoca enterite, cum ar fi cele de ordin alimentar, parazitar, toxic, viral sau bacterian. Pentru formele respiratorii, trebuie luata in considerare prezenta Tusei de canisa cu etiologia sa plurifactoriala, alaturi de alte posibile cause parazitare.

Tratament

Cei mai multi caini afectati de acesta afectiune se recupereaza fara a avea nevoie de instituirea terapiei. Totusi, pentru pacientii puternic afectati de aceasta infectie, este necesara instituirea fluidoterapiei pentru reechilibrarea acido-bazica si electrolitica, alaturi de antibioticoterapie pentru combaterea infectiilor bacteriene secundare. Pentru infectiile respiratorii trebuie urmata terapia Tusei de canisa.

Prevenire

Coronoviroza canina este foarte contagioasa si se raspandeste rapid. Pentru combaterea episoadelor din canise, este esentiala izolarea pacientilor si mentinerea unei igiene riguroase. Infectiile suprapuse complica evolutia bolii.

Vaccinarea preventiva este controversata. Imunitatea obtinuta nu depaseste 2-4 saptamani. Astfel, vaccinarea de rutina nu este recomandata. Prognosticul este de obicei bun, majoritatea pacientilor afectati recuperandu-se dupa cateva zile de boala. Virusul este usor distrus cu ajutorul dezinfectantiilor uzuali.

Note personale          

 S-a putut observa adesea, in clinica, confuzia intre episoadele de Parvoviroza cu cele de Coronaviroza sau de Izosporoza (parazitoza) la exemplarele tinere. Dupa cum a fost expus si in randurile precedente, trebuie facuta o corelatie judicioasa si coerenta a semnelor clinice cu anamneza si cu testele rapide de diagnostic.

Pentru a nu se confunda aceste entitati, care, de altfel, pot coexista, abordarea terapetuica trebuie mulata in functie de necesitatile reale ale pacientilor in cauza.