Caliciviroza felina este o boala virala respiratorie, infecto-contagioasa, produsa de un virus cu ARN. Afectiunea este foarte des intalnita la pisica, caracterizata de leziuni ale tractului respirator superior. Adesea sunt intalnite ulceratii la nivelul limbii, a palatului dur, buzelor, trufei si in jurul ghearelor. Aceasta boala se poate complica cu pneumonie sau, ocazional, cu artritre.
Apetitul fiecaruia fluctueaza oarecum de la o zi la alta. Totusi, daca pisica dumneavoastra nu mananca timp de 24 de ore, poate fi o problema serioara de sanatate. Hiporexia este un simptom reprezentat de un consum redus de hrana, in timp ce anorexia reprezinta lipsa totala a consumului de hrana. Fiecare stare indica prezenta unei tulburari emotionale sau psihologice.
Tulburarile emotionale, problemele dentare, tulburarile digestive, febra, insuficienta renala, anorexia sunt probleme foarte serioase la pisici si necesita atentie imediata. In mai putin de o zi, poate incepe procesul periculos al catabolismului, sau descompunerea propriei mase musculare pentru nutrienti.
Respiratia dificila la pisici, sau dispneea, este un simptom mai degraba decat o boala anume. Dispneea apare ca si rezultat al unui numar mare de factori, la fel ca la oameni. O pisica ar trebui sa aiba intotdeauna o respiratie normala, cu exceptia cazului in care au trecut printr-un episod de alergare sau printr-o joaca; respirati ingreunata sau dificila, des observata, in special daca pisica se odihneste, ar putea fi un motiv de ingrijorare. Cand pisicile au o respiratie dificila, ele ar putea sa arate ca si cum „gafaie”, dar ar putea sta intr-o pozitie incomoda cu gatul intins, ca si cum ar incerca sa isi deschida traheea singure, sau ca si cum ar incerca sa tuseasca. Ele vor respira de asemenea rapid si anormal. Ar trebui sa contactati medicul veterinar daca pisica dumneavoastra respira greu. Exista mai multe cauze posibile pentru dispnee, altele decat suprasolicitarea sau joaca. Dispneea poate fi un simptom pentru o conditie usoara spre moderata, sau ar putea fi de asemenea un simptom pentru o conditie mai severa, precum insuficienta cardiaca sau tumorile pulmonare. Aceste motive pot include: insuficienta cardiaca congestiva, tulburari pulmonare, leziuni toracice, corpi straini, supraincarcare cu fluide la nivel gastric.
Pisicile pot dezvolta sangerari nazale datorita anumitor circumstante. Circumstantele unei sangerari nazale ar putea fi simple precum lovirea de un perete sau s-ar putea datora infectiilor bacteriene si a celor virale sau infestatiilor parazitare. Chiar si corpii straini din pasajul nazal ar putea fi vinovati pentru acest aspect. Sangerarile serioase ar putea cauza simptome aditionale precum materiile fecale negre si vomismente inchise la culoare care par sa aiba zat de cafea. Aceste simptome aditionale sunt rezultatul ingerarii sangelui datorita sangerarii nazale.
Diareea este definita ca un pasaj moale sau apos al excrementelor (fecale). Poate fi cauzata de mai multi factori printre care stresul, bacteriile, virusurile, dieta, toxinele, tulburari mediate imun, medicamente, si chiar afectiuni care nu au legatura directa cu tractul gastrointestinal cum ar fi pancreatita, hipertiroidismul, sau bolile glandelor adrenale.
Cea mai serioasa problema a functiei urinare o reprezinta obstructia uretrala (situatie in care uretra pisicii se blocheaza total sau partial). Aceasta pune in pericol viata animalului si reprezinta una dintre cele mai grave consecinte ale ATUIF. Urolitii constituie numai una dintre cauzele obstructiei uretrale. O alta cauza frecventa a blocajului urinar este dopul uretral. Acesta reprezinta un fragment moale si modelabil de materie organica ce contine cantitati variabile de minerale, celule si proteine din mucus.
O alta cauza posibila a afectiunilor tractului urinar inferior la feline (ATUIF.) o reprezinta calculii urinari (sau urolitii), care reprezinta conglomerate dure din minerale care se formeazain interiorul tractului urinar al pisicilor. Pisicile ce prezinta calculi urinari pot manifesta multe dintre simptomele frecvente ale ATUIF. Tratamentul aplicabil pisicilor cu urolitiaza depinde de compozitia minerala a urolitilor; totusi, inlaturarea pe cale chirurgicala a acestora este adesea necesara. Cele mai frecvente doua tipuri de uroliti ce apar la pisici sunt struvitii si oxalatii de calciu.
Cistita idiopatica felina (CIF), denumitasi cistita interstitiala, reprezinta cel mai frecvent diagnostic la pisicile cu afectiuni ale tractului urinar inferior. Diagnosticul de CIF se realizeaza prin excludere, adica termenul de CIF se foloseste atunci cand niciun test de diagnostic nu poate confirma prezenta unei anumite afectiuni, precum litiaza urinara. Pisicile ce sufera de CIF incearca frecvent sa urineze, probabil ca si rezultat al disconfortului de la nivelul vezicii urinare, iar adesea acestea prezinta sange in urina. Simptomele afectiunilor tractului urinar inferior la pisicile cu CIF non-obstructiva se amelioreaza adesea spontan dupa cateva saptamani, indiferent daca urmeaza sau nu tratament. De aceea, majoritatea tratamentelor au ca scop prevenirea recidivei ulterioare a simptomelor.
Afectiunile tractului urinar inferior la feline (ATUIF) cuprind un grup de probleme medicale care afecteaza vezica urinara si uretra pisicilor. Acest sindrom poate avea mai multe cauze, insa pisicile afectate manifesta simptome similare si usor de recunoscut. Pisicile cu ATUIF manifestain general dificultate si durere la mictiune, frecventa de urinare crescuta si sange in urina. Pisicile afectate tind sa isi linga zona genitala in mod excesiv, iar uneori pot urina in afara litierei, preferand suprafetele netede si racoroase, precum gresia sau cada.
Infectia cu Bronchiseptica cauzeaza tuse, dificultati respiratorii si productie crescuta de mucus. Tratamentul cu antibiotice este de obicei necesar pentru anihilarea infectiei. Alte nume ale afectiunii includ: Bordetelioza felina, Boala respiratorie, Sindrom respirator superior felin, Tuse de canisa.
Informațiile publicate pe website-ul pet.veterinarul.ro sunt oferite cu scop informativ și educativ, pentru a sprijini deținătorii de animale de companie în înțelegerea mai bună a nevoilor de sănătate, îngrijire și comportament ale acestora. Aceste materiale, scrise și validate 100% de medici veterinari experți, nu înlocuiesc, sub nicio formă, consultația medicală veterinară de specialitate. Fiecare animal este unic, iar simptomele pot avea cauze multiple care necesită diagnostic și tratament personalizat, stabilit de un medic veterinar autorizat. Dacă animalul dumneavoastră prezintă semne de boală, disconfort sau comportamente neobișnuite, vă recomandăm să vă adresați de urgență medicului veterinar. Cu cât o amânați mai mult cu atât șansele de vindecare scad dramatic.
📍 pet.veterinarul.ro nu își asumă responsabilitatea pentru deciziile luate exclusiv pe baza informațiilor prezentate pe site.
Vă mulțumim că aveți grijă de companionul dumneavoastră cu responsabilitate și grijă informat(ă)!