Caliciviroza felina este o boala virala respiratorie, infecto-contagioasa, produsa de un virus cu ARN. Afectiunea este foarte des intalnita la pisica, caracterizata de leziuni ale tractului respirator superior. Adesea sunt intalnite ulceratii la nivelul limbii, a palatului dur, buzelor, trufei si in jurul ghearelor. Aceasta boala se poate complica cu pneumonie sau, ocazional, cu artritre.
Respiratia dificila la pisici, sau dispneea, este un simptom mai degraba decat o boala anume. Dispneea apare ca si rezultat al unui numar mare de factori, la fel ca la oameni. O pisica ar trebui sa aiba intotdeauna o respiratie normala, cu exceptia cazului in care au trecut printr-un episod de alergare sau printr-o joaca; respirati ingreunata sau dificila, des observata, in special daca pisica se odihneste, ar putea fi un motiv de ingrijorare. Cand pisicile au o respiratie dificila, ele ar putea sa arate ca si cum „gafaie”, dar ar putea sta intr-o pozitie incomoda cu gatul intins, ca si cum ar incerca sa isi deschida traheea singure, sau ca si cum ar incerca sa tuseasca. Ele vor respira de asemenea rapid si anormal. Ar trebui sa contactati medicul veterinar daca pisica dumneavoastra respira greu. Exista mai multe cauze posibile pentru dispnee, altele decat suprasolicitarea sau joaca. Dispneea poate fi un simptom pentru o conditie usoara spre moderata, sau ar putea fi de asemenea un simptom pentru o conditie mai severa, precum insuficienta cardiaca sau tumorile pulmonare. Aceste motive pot include: insuficienta cardiaca congestiva, tulburari pulmonare, leziuni toracice, corpi straini, supraincarcare cu fluide la nivel gastric.
Cainele tau se misca mai lent decat de obicei? Atunci cand faci aport cu el schioapata? Urca scarile cu dificultate? Daca unele din raspunsurile la aceste intrebari sunt "Da", ai putea crede ca sunt doar semne ca varsta a inceput sa isi spuna cuvantul in cazul cainelui tau si ca nu poti face nimic pentru a-l ajuta. Insa este la fel de posibil ca patrupedul tau iubit sa sufere de artrita iar recunoasterea semnelor este primul pas pe care il poti face pentru a-l ajuta sa isi revina.
Psitacoza reprezinta o boala infectioasa a pasarilor si oamenilor, cauzata de Chlamydophila psittaci, cunoscuta in trecut ca si Chlamydia psittaci. Psitacoza, cunoscuta si sub numele de „febra papagalilor”, se refera la boala ce apare la diversele specii de papagali, iar ornitoza face referire la boala ce apare la alte pasari, precum curcanii.
Diareea este definita ca un pasaj moale sau apos al excrementelor (fecale). Poate fi cauzata de mai multi factori printre care stresul, bacteriile, virusurile, dieta, toxinele, tulburari mediate imun, medicamente, si chiar afectiuni care nu au legatura directa cu tractul gastrointestinal cum ar fi pancreatita, hipertiroidismul, sau bolile glandelor adrenale.
Cea mai serioasa problema a functiei urinare o reprezinta obstructia uretrala (situatie in care uretra pisicii se blocheaza total sau partial). Aceasta pune in pericol viata animalului si reprezinta una dintre cele mai grave consecinte ale ATUIF. Urolitii constituie numai una dintre cauzele obstructiei uretrale. O alta cauza frecventa a blocajului urinar este dopul uretral. Acesta reprezinta un fragment moale si modelabil de materie organica ce contine cantitati variabile de minerale, celule si proteine din mucus.
O alta cauza posibila a afectiunilor tractului urinar inferior la feline (ATUIF.) o reprezinta calculii urinari (sau urolitii), care reprezinta conglomerate dure din minerale care se formeazain interiorul tractului urinar al pisicilor. Pisicile ce prezinta calculi urinari pot manifesta multe dintre simptomele frecvente ale ATUIF. Tratamentul aplicabil pisicilor cu urolitiaza depinde de compozitia minerala a urolitilor; totusi, inlaturarea pe cale chirurgicala a acestora este adesea necesara. Cele mai frecvente doua tipuri de uroliti ce apar la pisici sunt struvitii si oxalatii de calciu.
Cistita idiopatica felina (CIF), denumitasi cistita interstitiala, reprezinta cel mai frecvent diagnostic la pisicile cu afectiuni ale tractului urinar inferior. Diagnosticul de CIF se realizeaza prin excludere, adica termenul de CIF se foloseste atunci cand niciun test de diagnostic nu poate confirma prezenta unei anumite afectiuni, precum litiaza urinara. Pisicile ce sufera de CIF incearca frecvent sa urineze, probabil ca si rezultat al disconfortului de la nivelul vezicii urinare, iar adesea acestea prezinta sange in urina. Simptomele afectiunilor tractului urinar inferior la pisicile cu CIF non-obstructiva se amelioreaza adesea spontan dupa cateva saptamani, indiferent daca urmeaza sau nu tratament. De aceea, majoritatea tratamentelor au ca scop prevenirea recidivei ulterioare a simptomelor.
Afectiunile tractului urinar inferior la feline (ATUIF) cuprind un grup de probleme medicale care afecteaza vezica urinara si uretra pisicilor. Acest sindrom poate avea mai multe cauze, insa pisicile afectate manifesta simptome similare si usor de recunoscut. Pisicile cu ATUIF manifestain general dificultate si durere la mictiune, frecventa de urinare crescuta si sange in urina. Pisicile afectate tind sa isi linga zona genitala in mod excesiv, iar uneori pot urina in afara litierei, preferand suprafetele netede si racoroase, precum gresia sau cada.
Infectia cu Bronchiseptica cauzeaza tuse, dificultati respiratorii si productie crescuta de mucus. Tratamentul cu antibiotice este de obicei necesar pentru anihilarea infectiei. Alte nume ale afectiunii includ: Bordetelioza felina.
Hepatita cronica este un sindrom al cainilor care apare ca urmare a diferitelor procese de boala. Acest lucru inseamna ca ficatul a fost supus sau este in curs de inflamatie si/sau necroza. Inflamatia este o invazie a diferitelor tipuri de celule albe, care sunt componente active ale sistemului imunitar. Celulele vin din fluxul sangvin in ficat pentru a ajuta la combaterea infectiei. Necroza se refera la moartea unui numar mare de celule hepatice.
Bolile de piele, sau dermatoza, apar relativ frecvent la pisici. Studiile au demonstrat faptul ca intre 6-15 % dintre pacientii felini manifesta cate cel putin o dermatopatie, in timp ce multe pisici prezinta mai multe boli de piele. De exemplu, printre pisicile ce s-au prezentat la sectia de dermatologie din cadrul Spitalului Veterinar Universitar Cornell, un studiu recent a demonstrat faptul ca 22 % dintre acestea prezentau simptome exprimate de doua entitati patologice de ordin dermatologic, iar 6 % sufereau de trei afectiuni distincte ale pielii.
Carcinomul scuamocelular reprezinta o boala canceroasa care implica de cele mai multe ori pielea. Oamenii cu pielea deschisa a culoare tind sa fie predispusi la acest tip de cancer dupa expunerea excesiva si cronica la lumina solara. In mod similar, pisicile cu blana alba sau deschisa la culoare sunt si ele susceptibile la carcinomul scuamocelular. Carcinomul scuamocelular indus de radiatiile solare se instaleaza de obicei in zonele cele mai putin acoperite de par ale corpului, care sunt expuse cronic la soare. Zona cea mai frecvent afectata la pisici este reprezentata de varful urechilor.
Boala viermilor cardiaci este o problema medicala cauzata de catre parazitul Dirofilaria Immitis, care poate afecta mai multe mamifere, inclusive caini, pisici si dihori. Este transmisa prin tantari si este prezenta si in Romania, desi nu exista o statistica de cazuri aparute in ultimii ani, inca. Acesti paraziti sunt reprezentati de niste viermi extrem de lungi, ce masoara pana la 25 cm lungime. Traiesc predominant in arterele pulmonare (vasele mari de sange care ies din ventriculul drept al inimii si care transporta sange catre plamani).
