Log in
actualizat: 4:24,20 May 2023 Europe/Bucharest

   Articole despre bolile pisicilor
   Revista Online Veterinarul PET
   toate articolele în ordinea publicării


 

Panleucopenia felină

Virusul panleucopeniei feline (FPV) este o boală gravă și foarte contagioasă care afectează pisicile. Deși vaccinurile moderne pot preveni în mare măsură această boală, FPV rămâne o amenințare pentru pisicile nevaccinate și pentru cele cu sistemul imunitar slăbit.  FPV este un virus din familia Parvoviridae, care afectează sistemul imunitar al pisicilor, determinând scăderea nivelului de globule albe din sânge, numite leucocite, și cauzând simptome cum ar fi febra, diareea severă, vărsăturile, pierderea apetitului și pierderea în greutate. În cazuri severe, boala poate cauza și moartea pisicii. Virusul este foarte contagios și poate fi transmis prin contact direct cu un animal infectat sau prin contact indirect cu un obiect infectat. De exemplu, o pisică nevaccinată care este expusă la un recipient de apă sau hrană contaminat de un animal infectat cu FPV poate contracta boala.

Râia auriculară la pisică 

Se știe că acarienii din urechi pot provoca blocarea canalului auditiv dacă nu sunt tratați și, în cazuri grave, pot duce la infecții cutanate mai severe. În timp ce acești paraziți pot avea efecte dure asupra pisicilor, ei sunt, în general, ușor de îndepărtat.

Urolitele vezicale si renale la pisici

Majoritatea pisicilor traiesc fara a cunoaste tulburari serioase ale acestor procese vitale. Altele, totusi, experimenteaza urolitiaza, o afectiune potential letala, caracterizata prin formarea de mici pietre (urolite) undeva, in cadrul acestui sistem complex. Tractul urinar superior este alcatuit din doi rinichi, cu rol in procesele metabolice, si din doua canale subtiri (uretere), fiecare dintre acestea provenind de la un rinichi si avand rol in transportul urinei de la rinichi catre tractul urinar inferior.

Diabetul zaharat la pisici

Diabetul zaharat este din pacate o afectiune cu o crestere semnificativa in randul pisicilor, mai ales din cauza numarului tot mai mare de pisici obeze.

Herpesviroza felina (FHV-1)

Herpesviroza felina este o boala virala, infecto-conatagioasa, care afecteaza atat felinele domestice cat si pe cele exotice, avand o exprimare respiratorie cu stranut, febra, rinita, conjunctivita si cu prezenta de keratita ulcerativa. Poarta de intrare este mucoasa respiratorie (orala, nazala, conjunctivala) virusul avand un efect citolitic asupra epitelilor, aparand astfel, rinita cu stranut si jetaj sero-purulent nasal. Poate aparea si traheita alaturi de sinuzita cronica ca si sechela. Este prezenta si panoftalmia cu secretii muco-purulente si ulcere korneene. Infectiile uterine, pot la femelele gestante sa afecteze fetusii. Poate aparea si o dermatita in jurul narinelor.

Caliciviroza felina (FCV)

Caliciviroza felina este o boala virala respiratorie, infecto-contagioasa, produsa de un virus cu ARN. Afectiunea este foarte des intalnita la pisica, caracterizata de leziuni ale tractului respirator superior. Adesea sunt intalnite ulceratii la nivelul limbii, a palatului dur, buzelor, trufei si in jurul ghearelor. Aceasta boala se poate complica cu pneumonie sau, ocazional, cu artritre.

Respiratia dificila la pisici

Respiratia dificila la pisici, sau dispneea, este un simptom mai degraba decat o boala anume. Dispneea apare ca si rezultat al unui numar mare de factori, la fel ca la oameni. O pisica ar trebui sa aiba intotdeauna o respiratie normala, cu exceptia cazului in care au trecut printr-un episod de alergare sau printr-o joaca; respirati ingreunata sau dificila, des observata, in special daca pisica se odihneste, ar putea fi un motiv de ingrijorare. Cand pisicile au o respiratie dificila, ele ar putea sa arate ca si cum „gafaie”, dar ar putea sta intr-o pozitie incomoda cu gatul intins, ca si cum ar incerca sa isi deschida traheea singure, sau ca si cum ar incerca sa tuseasca. Ele vor respira de asemenea rapid si anormal. Ar trebui sa contactati medicul veterinar daca pisica dumneavoastra respira greu. Exista mai multe cauze posibile pentru dispnee, altele decat suprasolicitarea sau joaca. Dispneea poate fi un simptom pentru o conditie usoara spre moderata, sau ar putea fi de asemenea un simptom pentru o conditie mai severa, precum insuficienta cardiaca sau tumorile pulmonare. Aceste motive pot include: insuficienta cardiaca congestiva, tulburari pulmonare, leziuni toracice, corpi straini, supraincarcare cu fluide la nivel gastric.

Diareea la pisici

Diareea este definita ca un pasaj moale sau apos al excrementelor (fecale). Poate fi cauzata de mai multi factori printre care stresul, bacteriile, virusurile, dieta, toxinele, tulburari mediate imun, medicamente, si chiar afectiuni care nu au legatura directa cu tractul gastrointestinal cum ar fi pancreatita, hipertiroidismul, sau bolile glandelor adrenale.

Obstructia uretrala la pisica

Cea mai serioasa problema a functiei urinare o reprezinta obstructia uretrala (situatie in care uretra pisicii se blocheaza total sau partial). Aceasta pune in pericol viata animalului si reprezinta una dintre cele mai grave consecinte ale ATUIF. Urolitii constituie numai una dintre cauzele obstructiei uretrale. O alta cauza frecventa a blocajului urinar este dopul uretral. Acesta reprezinta un fragment moale si modelabil de materie organica ce contine cantitati variabile de minerale, celule si proteine din mucus.  

Urolitiaza (calculii urinari) la pisica

O alta cauza posibila a afectiunilor tractului urinar inferior la feline (ATUIF.) o reprezinta calculii urinari (sau urolitii), care reprezinta conglomerate dure din minerale care se formeazain interiorul tractului urinar al pisicilor. Pisicile ce prezinta calculi urinari pot manifesta multe dintre simptomele frecvente ale ATUIF. Tratamentul aplicabil pisicilor cu urolitiaza depinde de compozitia minerala a urolitilor; totusi, inlaturarea pe cale chirurgicala a acestora este adesea necesara. Cele mai frecvente doua tipuri de uroliti ce apar la pisici sunt struvitii si oxalatii de calciu.

Cistita idiopatica felina

Cistita idiopatica felina (CIF), denumitasi cistita interstitiala, reprezinta cel mai frecvent diagnostic la pisicile cu afectiuni ale tractului urinar inferior. Diagnosticul de CIF se realizeaza prin excludere, adica termenul de CIF se foloseste atunci cand niciun test de diagnostic nu poate confirma prezenta unei anumite afectiuni, precum litiaza urinara. Pisicile ce sufera de CIF incearca frecvent sa urineze, probabil ca si rezultat al disconfortului de la nivelul vezicii urinare, iar adesea acestea prezinta sange in urina. Simptomele afectiunilor tractului urinar inferior la pisicile cu CIF non-obstructiva se amelioreaza adesea spontan dupa cateva saptamani, indiferent daca urmeaza sau nu tratament. De aceea, majoritatea tratamentelor au ca scop prevenirea recidivei ulterioare a simptomelor.

Ce reprezinta afectiunile tractului urinar inferior la feline?

Afectiunile tractului urinar inferior la feline (ATUIF) cuprind un grup de probleme medicale care afecteaza vezica urinara si uretra pisicilor. Acest sindrom poate avea mai multe cauze, insa pisicile afectate manifesta simptome similare si usor de recunoscut. Pisicile cu ATUIF manifestain general dificultate si durere la mictiune, frecventa de urinare crescuta si sange in urina. Pisicile afectate tind sa isi linga zona genitala in mod excesiv, iar uneori pot urina in afara litierei, preferand suprafetele netede si racoroase, precum gresia sau cada.

Bolile de piele la feline

Bolile de piele, sau dermatoza, apar relativ frecvent la pisici. Studiile au demonstrat faptul ca intre 6-15 % dintre pacientii felini manifesta cate cel putin o dermatopatie, in timp ce multe pisici prezinta mai multe boli de piele. De exemplu, printre pisicile ce s-au prezentat la sectia de dermatologie din cadrul Spitalului Veterinar Universitar Cornell, un studiu recent a demonstrat faptul ca 22 % dintre acestea prezentau simptome exprimate de doua entitati patologice de ordin dermatologic, iar 6 % sufereau de trei afectiuni distincte ale pielii. 

Carcinoamele scuamocelulare induse de radiatiile solare la pisici

Carcinomul scuamocelular reprezinta o boala canceroasa care implica de cele mai multe ori pielea. Oamenii cu pielea deschisa a culoare tind sa fie predispusi la acest tip de cancer dupa expunerea excesiva si cronica la lumina solara. In mod similar, pisicile cu blana alba sau deschisa la culoare sunt si ele susceptibile la carcinomul scuamocelular. Carcinomul scuamocelular indus de radiatiile solare se instaleaza de obicei in zonele cele mai putin acoperite de par ale corpului, care sunt expuse cronic la soare. Zona cea mai frecvent afectata la pisici este reprezentata de varful urechilor. 

Afectiunile urechilor la pisici

O mare varietate de probleme pot cauza disconfort la acest nivel; unele dintre acestea pot duce si la pierderea auzului.  Veti afla in continuare cum sa va protejati pisica in acest sens.

Negii, lipoamele si hematoamele la pisici

Negii si papiloamele: Aceste excrescente nu sunt la fel de comune la pisici precum sunt la oameni. Ele tind sa apara pe pielea pisicilor varstnice. Unele sunt pedunculate, in timp ce altele au aspectul unei gume de mestecat care sunt lipite de piele. Tratament: daca devin iritate sau incep sa sangereze, acestea trebuie indepartate. In general, ele nu sunt o amenintare pentru viata pisicii.

Tumorile comune de suprafata la pisici

Tumorile de suprafata sunt comune la pisici. Este deseori imposibil de determinat daca o tumora de suprafata este benigna sau maligna doar prin aspectul acesteia. Singura cale este de a realiza un diagnostic prin biopsie, o procedura prin care tesuturile sau celulele sunt indepartate de catre medicul veterinar si examinate la microscop de catre un patolog veterinar.

Tratarea tumorilor si a cancerului

Eficacitatea oricarei forme de tratament depinde de recunoasterea timpurie. Cancerul in stadiu incipient are o rata de vindecare mai mare comparativ cu formele de cancer in stadiu final. Acest lucru se aplica pentru toate formele de cancer. Optiunea de tratament cea mai buna este indepartarea chirurgicala a formatiunii canceroase care nu s-a raspandit. Pentru a preveni reaparitia, ar trebui indepartat de asemenea marginea inconjuratoare de tesut normal. O abordare initiala care indeparteaza tumora cu marginea de tesut normal ar putea fi factorul cel mai important in controlarea cancerului. Cand cancerul reapare local datorita exciziei incomplete, oportunitatea de vindecare este deseori pierduta. Din acest motiv, chirurgii vorbesc despre „margini curate”, insemnand ca nu se gasesc celule canceroase pe marginile exciziei chirurgicale.

Diagnosticul cancerului la pisica

Cu siguranta, unul din pasii pentru diagnostic pentru orice pisica suspectata ca ar avea cancer este de a realiza combinatia de teste sangvine FeLV si FIV. Un cancer asociat cu un virus imuno-supresor, prezinta provocari speciale in tratament. Rezultatele analizelor ar putea arata o crestere a nivelului de calciu – ceea ce ar putea fi observat in unele forme de cancer. Urinanaliza ar putea indica pierderea de proteina. Acestea sunt teste relativ usor de realizat, care nu necesita anestezie si care pot fi realizate in majoritatea clinicilor veterinare. Radiografiile sunt deseori urmatorul pas. O radiografie ar putea evidentia schimbari osoase sau raspandirea cancerului.

Ce cauzeaza cancerul la pisici

Cancerul este influentat de factorii genetici si de cei de mediu. Unele gene, daca sunt prezente in anumite locuri ale cromozomilor, cauzeaza transformarea celulelor in celule canceroase. Alte gene supreseaza genele canceroase de la aceste locuri; totusi, alte gene inhiba supresorii. Pe parcursul vietii, unele gene se schimba datorita procesului de imbatranire. Prin urmare, cancerul este un fenomen multifactorial, in mare parte imprevizibil, care implica interactiunea mai multor gene si cromozomi – toate supuse influentelor familiale si de mediu. In ceea ce priveste pisicile care traiesc mai mult, ne putem astepta ca acestea sa dezvolte o forma de cancer in anii ce urmeaza.

Tumorile si cancerul la pisici

O tumora este orice fel de crescatura, excrescenta sau umflatura. Aceasta descriere include orice, de la abcese la cancer. Tumorile care sunt crescaturi adevarate sunt numite neoplasme. Neoplasmele benigne sunt tumori care cresc lent si sunt inconjurate de capsula, dar nu invadeaza si nu distrug tesutul inconjurator si nu se raspandesc in alte zone. Ele nu ameninta supravietuirea in general, dar pot fi denumite si cancer. Ele sunt vindecate adesea prin indepartare chirurgicala, cu conditia ca intreaga tumora sa fie indepartata.

Pisica are febra

Un nas cald, uscat sau urechile calde nu indica febra la pisici. Singura cale de a fi sigur de prezenta febrei este de a-i lua practic temperatura pisicii. Temperatura normala a corpului la pisici este mai mare decat la oameni. Intervalul normal este de la 38°C la 39°C.

Este pisica dvoastra anorexica?

Anorexia este un termen utilizat pentru a descrie lipsa apetitului pentru mancare. Medicii veterinari utilizeaza acest termen cand proprietarii spun ca pisica nu mananca sau consuma foarte ptina hrana. A fi pretentios si a nu manca sunt doua lucruri diferite. Unele pisici asteapta mancarea lor preferata si acest lucru le face pretentioase, dar pisicilor anorexice nu le pasa de nimic din ce le puneti in fata.

Boala polichistica renala

O suferinta tacuta, asimptomatica a rinichiului manifestata clinic atunci cand distructia parenchimului renal este de aproximativ 40-50 %. Ecografic, este caracterizata prin prezenta unuia sau mai multor formatiuni chistice localizate in corticala renala.

Resorbtia dintilor la feline /FORL

Resorbtia dintilor este o problema comuna la pisicile domestice. Un procent de peste 40% din populatia felina poate suferi de aceasta problema pe parcursul vietii.

Bolile frecvente ale pisicilor in varsta

O boala frecventa la pisicile batrane, si care poate fi prevenita, este parodontoza, sustin medicii veterinari. Desi nu este intotdeauna grava, aceasta problema se afla printre cele care merita cea mai mare atentie, si poate schimba in mare masura comportamentul animalului, daca este tratata la timp si in mod eficient.

Disfunctia cognitiva la pisicile in varsta

Pe masura ce pisicile imbatranesc, asemeni oamenilor, acestea devin susceptibile pentru diverse boli asociate cu varsta inaintata. Pe masura ce trec anii, functia organelor interne ale acestora se depreciaza tot mai mult, iar eficienta sistemului lor imunitar scade in mod natural. Conform ultimelor cifre de recensamant obtinute de catre Asociatia Medicilor Veterinari din America (AVMA), pe teritoriul Statelor Unite existain prezent aproximativ 82 de milioane de pisici, fata de 71 de milioane, in 2001.

Anemia infectioasa a pisicilor

Anemia infectioasa se poate transmite oricarei pisici prin intermediul puricilor si capuselor care s-au hranit in prealabil pe un animal infectat, insa pisicile cu sistem imunitar slabit sunt supuse unui risc mai mare.

Constipatia reprezinta incapacitatea de a defeca normal, rezultand retentia de fecale sau/si uscarea si indurarea excesiva a acestora.