Virusul panleucopeniei feline (FPV) este o boală gravă și foarte contagioasă care afectează pisicile. Deși vaccinurile moderne pot preveni în mare măsură această boală, FPV rămâne o amenințare pentru pisicile nevaccinate și pentru cele cu sistemul imunitar slăbit.  FPV este un virus din familia Parvoviridae, care afectează sistemul imunitar al pisicilor, determinând scăderea nivelului de globule albe din sânge, numite leucocite, și cauzând simptome cum ar fi febra, diareea severă, vărsăturile, pierderea apetitului și pierderea în greutate. În cazuri severe, boala poate cauza și moartea pisicii. Virusul este foarte contagios și poate fi transmis prin contact direct cu un animal infectat sau prin contact indirect cu un obiect infectat. De exemplu, o pisică nevaccinată care este expusă la un recipient de apă sau hrană contaminat de un animal infectat cu FPV poate contracta boala.

Se știe că acarienii din urechi pot provoca blocarea canalului auditiv dacă nu sunt tratați și, în cazuri grave, pot duce la infecții cutanate mai severe. În timp ce acești paraziți pot avea efecte dure asupra pisicilor, ei sunt, în general, ușor de îndepărtat.

Majoritatea pisicilor traiesc fara a cunoaste tulburari serioase ale acestor procese vitale. Altele, totusi, experimenteaza urolitiaza, o afectiune potential letala, caracterizata prin formarea de mici pietre (urolite) undeva, in cadrul acestui sistem complex. Tractul urinar superior este alcatuit din doi rinichi, cu rol in procesele metabolice, si din doua canale subtiri (uretere), fiecare dintre acestea provenind de la un rinichi si avand rol in transportul urinei de la rinichi catre tractul urinar inferior.

Diabetul zaharat este din pacate o afectiune cu o crestere semnificativa in randul pisicilor, mai ales din cauza numarului tot mai mare de pisici obeze.

Herpesviroza felina este o boala virala, infecto-conatagioasa, care afecteaza atat felinele domestice cat si pe cele exotice, avand o exprimare respiratorie cu stranut, febra, rinita, conjunctivita si cu prezenta de keratita ulcerativa. Poarta de intrare este mucoasa respiratorie (orala, nazala, conjunctivala) virusul avand un efect citolitic asupra epitelilor, aparand astfel, rinita cu stranut si jetaj sero-purulent nasal. Poate aparea si traheita alaturi de sinuzita cronica ca si sechela. Este prezenta si panoftalmia cu secretii muco-purulente si ulcere korneene. Infectiile uterine, pot la femelele gestante sa afecteze fetusii. Poate aparea si o dermatita in jurul narinelor.

Caliciviroza felina este o boala virala respiratorie, infecto-contagioasa, produsa de un virus cu ARN. Afectiunea este foarte des intalnita la pisica, caracterizata de leziuni ale tractului respirator superior. Adesea sunt intalnite ulceratii la nivelul limbii, a palatului dur, buzelor, trufei si in jurul ghearelor. Aceasta boala se poate complica cu pneumonie sau, ocazional, cu artritre.

Respiratia dificila la pisici, sau dispneea, este un simptom mai degraba decat o boala anume. Dispneea apare ca si rezultat al unui numar mare de factori, la fel ca la oameni. O pisica ar trebui sa aiba intotdeauna o respiratie normala, cu exceptia cazului in care au trecut printr-un episod de alergare sau printr-o joaca; respirati ingreunata sau dificila, des observata, in special daca pisica se odihneste, ar putea fi un motiv de ingrijorare. Cand pisicile au o respiratie dificila, ele ar putea sa arate ca si cum „gafaie”, dar ar putea sta intr-o pozitie incomoda cu gatul intins, ca si cum ar incerca sa isi deschida traheea singure, sau ca si cum ar incerca sa tuseasca. Ele vor respira de asemenea rapid si anormal. Ar trebui sa contactati medicul veterinar daca pisica dumneavoastra respira greu. Exista mai multe cauze posibile pentru dispnee, altele decat suprasolicitarea sau joaca. Dispneea poate fi un simptom pentru o conditie usoara spre moderata, sau ar putea fi de asemenea un simptom pentru o conditie mai severa, precum insuficienta cardiaca sau tumorile pulmonare. Aceste motive pot include: insuficienta cardiaca congestiva, tulburari pulmonare, leziuni toracice, corpi straini, supraincarcare cu fluide la nivel gastric.

Diareea este definita ca un pasaj moale sau apos al excrementelor (fecale). Poate fi cauzata de mai multi factori printre care stresul, bacteriile, virusurile, dieta, toxinele, tulburari mediate imun, medicamente, si chiar afectiuni care nu au legatura directa cu tractul gastrointestinal cum ar fi pancreatita, hipertiroidismul, sau bolile glandelor adrenale.

Cea mai serioasa problema a functiei urinare o reprezinta obstructia uretrala (situatie in care uretra pisicii se blocheaza total sau partial). Aceasta pune in pericol viata animalului si reprezinta una dintre cele mai grave consecinte ale ATUIF. Urolitii constituie numai una dintre cauzele obstructiei uretrale. O alta cauza frecventa a blocajului urinar este dopul uretral. Acesta reprezinta un fragment moale si modelabil de materie organica ce contine cantitati variabile de minerale, celule si proteine din mucus.  

O alta cauza posibila a afectiunilor tractului urinar inferior la feline (ATUIF.) o reprezinta calculii urinari (sau urolitii), care reprezinta conglomerate dure din minerale care se formeazain interiorul tractului urinar al pisicilor. Pisicile ce prezinta calculi urinari pot manifesta multe dintre simptomele frecvente ale ATUIF. Tratamentul aplicabil pisicilor cu urolitiaza depinde de compozitia minerala a urolitilor; totusi, inlaturarea pe cale chirurgicala a acestora este adesea necesara. Cele mai frecvente doua tipuri de uroliti ce apar la pisici sunt struvitii si oxalatii de calciu.